Știți,
probabil, dragii mei, că în acest an în cadrul proiectului ”Copiii Chișinăului
citesc o carte” vă este propus volumul lui Iulian
FILIP URMELE MELE FRUMOASE. Știu că a devenit preferata voastră. Mai
știu că această carte nu se prea reține la raft (la biblioteca noastră, cu
siguranță). Și atunci, pentru cei care încă nu au reușit să răsfoiască cartea ”pe
viu” vin cu cîteva crîmpee din acest original alfabet.
Acasă
Am
casă frumoasă,
că
e casa mea.
Mi-i
bine acasă,
mi-i
dulce în ea.
Acasă
am mamă
și
tată eu am,
și-o
viță de poamă
cu
noi cea mai neam.
Acasă
la mama,
acasă
la tata
ce
dulce e poama,
ce
dragă mi-i poarta!
Ce
vise frumoase
aici
cînd te culci!
Ce
pâine gustoasă!
Ce
cântece dulci!
Acele pașnice ale ariciului
–
Aricel cu multe ace,
aș dori să facem pace.
Au ție pacea nu-ți place?
–
Ia dă-mi pace!
Adormirea aurașilor
A
apus astrul,
a
asfințit soarele.
–
A-a-a-a-a-a!...
Își
adoarme mama pruncușorii.
–
Adormiți, Aurașilor...
Albina și florile
Mai
departe de floare
albina
nu zboară.
Numai
cu floare se înconjoară.
Numai
de floare
e
dulcea ei țară.
Din
floare-n floare
lucreazî
și zboară.
Alintații
Mama-i
supărată rău:
–
Ce faci din cățelul tău?
Chiar în brațe nu-l purta,
chiar așa nu-l alinta.
–
Nu-l alint, nu-i mititel.
Nu vezi? Mă alintă el!
Filip, Iulian. URMELE MELE
FRUMOASE.
– Ch.: Prut, 2013. – 160 p.
Комментариев нет:
Отправить комментарий